Avantajele ascunse ale unui program de teambuilding – HPDI

Avantajele ascunse ale unui program de teambuilding

Odată cu succesul filmului ”Teambuilding”, acest tip de program a trecut în sfera culturii populare. Trecând peste cifre, impactul acestuia se poate observa chiar și din lucruri mărunte, cum ar fi dispariția subită din limbajul organizațional a expresiei ”kind reminder”, al cărei sens a fost marcat iremediabil de scena în care Emil, personajul jucat de Matei Dima, le explică colegilor ”care-i faza cu politically correctness”. 

Pe lângă comicul filmului, acesta a reușit să expună și o parte dintre beneficiile pe care un astfel de cadru le poate aduce într-o echipă: cunoașterea mai bună a colegilor, sporirea colaborării, motivarea angajaților etc. Cei care au participat anterior într-un teambuilding s-au putut regăsi în aceste procese, iar cei care nu au participat niciodată și-au putut face o idee în ce privește motivele pentru care din ce în ce mai multe organizații aleg să investească în astfel de evenimente. Totuși, există o parte dintre avantajele unui eveniment de teambuilding care rămân ascunse atât pentru cei care nu au avut încă contact cu astfel de programe, cât și pentru cei care au participat în foarte multe pe parcursul carierei și ”le-au văzut pe toate”.

Ca facilitator de teambuilding, în urma observației și a discuțiilor purtate cu diverși participanți, amintesc 3 dintre aceste avantaje mai subtile:

1. Jocul și joaca

Teambuilding-ul înseamnă activități de echipă, competiții, jocuri, provocări. Majoritatea participanților știu de ce aceste activități distractive sunt importante: ele încurajează pe termen lung munca în echipă. Totuși, mecanismul din spatele consolidării comportamentelor colaborative poate să nu fie la fel de evident.

Știm cu toții cât de provocator poate fi ca, după ce ești format într-un sistem de educație preponderent individualist, să ajungi la un loc de muncă iar primele cuvinte pe care le auzi să fie „Felicitări! Sperăm că ești un team player, fiindcă de astăzi vei lucra cu noi în echipă”. Deși tendința spre colaborare este una înnăscută, odată ce pe o perioadă definitorie pentru dezvoltarea ta personală tot ce ai făcut a fost pe cont propriu, poate fi dificil să reînveți să activezi eficient într-un grup. Aici activitățile de teambuilding intervin și fac apel la o etapă din viața noastră anterioară educației instituționale: copilăria, perioada jocurilor. 

Ceea ce este esențial diferit la teambuilding față de munca de la birou este tocmai accentul pus pe joacă. Participanții intră în joc, colaborează, creează strategii, își asumă roluri și își acordă încredere reciprocă, fără o miză „reală” în sensul obișnuit al cuvântului. De fapt, miza este cât se poate de reală și este reprezentată de distracție, exact ca atunci când în copilărie te angajai în diferite jocuri doar de dragul acestora, fără a urmări un rezultat. Chiar și atunci când, în cazul competițiilor, rezultatul urmărit în mod explicit este victoria, imediat după finalizare și felicitarea învingătorului participanții vor avea tendința de a trece imediat la următoarea activitate, împinși de energia creată prin participarea la jocuri. Aceasta arată că activitatea în sine este mai motivantă decât scopul declarat de a câștiga.

Un mare plus al programelor de teambuilding este tocmai faptul că se folosesc de acest cadru pentru a stimula munca în echipă și colaborarea. Dacă avem șansa să lucrăm în echipă cu colegii noștri într-un context plăcut, distractiv și lipsit de stres, e probabil că ulterior o vom face cu o mai mare ușurință și în contextele obișnuite, care prezintă un grad crescut de formalitate și responsabilitate. Cu cât suntem mai des angajați în activități de teambuilding nonformale, cu atât mai mult vom avea tendința de a asocia munca în echipă cu ceva satisfăcător și plin de însemnătate, deoarece vom regăsi în ea o parte din noi pe care altfel tindem să o lăsăm în urmă.

2. Consolidarea identității

La fel ca indivizii, și grupurile au identități care le definesc, le ghidează acțiunile, le oferă consistență în comportamente și le diferențiază de alte grupuri. În cazul echipelor identitatea este cu atât mai importantă întrucât ea este asumată conștient și se alimentează reciproc cu comportamentele din echipă.

Spre exemplu, să spunem că tocmai ce te-ai mutat într-o locuință nouă, într-un bloc de apartamente. În acest moment, faci parte din grupul locatarilor din acel bloc. Identitatea grupului este dată de faptul că locuiți în același loc, că folosiți aceleași mijloace de transport în comun, că frecventați aceleași magazine, că vă supără pe toți aspectul vechi și neplăcut al ușii de la intrarea în scară etc. Dacă într-o zi o parte dintre voi ați începe să vă implicați într-o asociație de locatari, din acel moment ai face parte dintr-o echipă. Asta ar presupune asumarea conștientă a unui rol cu responsabilități în cadrul echipei, participarea la ședințe ale asociației și așa mai departe.

De asemenea, comportamentele identitare nu ar mai ține doar de folosirea acelorași mijloace de transport în comun, ci ar fi direcționate spre o cauză comună. Continuând cu același exemplu, o astfel de acțiune ghidată de identitate ar fi vopsirea ușii de la intrare pentru a-i îmbunătăți aspectul. Ulterior se va știi că ”asociația a vopsit ușa” și deci acțiunea va contribui la identitate. Identitatea astfel consolidată va conduce la și mai multe comportamente similare și se va forma un ciclu în care identitatea și comportamentele se vor alimenta reciproc. Astfel, atunci când identitatea a încetat a mai fi situațională și a început să fie asumată în mod activ, grupul a devenit echipă.

Această dinamică este unul dintre motivele pentru care organizațiile se aliniază intern și se poziționează extern în funcție de o misiune și de anumite valori. Componența unei companii poate varia, mediul de afaceri se poate schimba, dar o identitate bine construită susținută de o misiune și de un set de valori garantează pentru acțiuni stabile și consistente. 

În mod complementar, evenimentele de teambuilding contribuie la identitatea echipei prin mai multe modalități. În primul rând, prin consultarea clientului ne asigurăm că misiunea organizației își pune amprenta pe parcursul organizării și implementării programului. Astfel, în sesiunea de debriefing putem observa împreună cu participanții cum energia depusă și acțiunile de pe parcursul zilei au venit în susținerea valorilor deja existente la nivel organizațional și a obiectivelor propuse pentru viitor. În al doilea rând, majoritatea programelor conțin o componentă care adresează în mod activ identitatea. Spre exemplu, agenda presupune adesea ca, ulterior împărțirii aleatorii în echipe de la începutul zilei, prima activitate să fie crearea unei identități alături de colegii zilei, cu care participanții poate nu au mai interacționat aproape deloc până în acel moment. Astfel, crearea unui motto, logo, imn sau uniforme poate crea o identitate originală a companiei, contribuie la unitatea echipei și la sentimentul de apartenență. Nu în ultimul rând, amintirile create, glumele cu care participanții se vor întoarce acasă și satisfacția trecerii împreună peste provocările din activități vor contribui enorm la identitatea comună a membrilor echipei.

3. Ce se întâmplă în teambuilding rămâne în teambuilding?

Depinde pe cine întrebi. Această primă regulă de aur a teambuilding-ului (pentru a le afla pe celelalte două vă așteptăm la evenimentele noastre 🙂 ) le oferă participanților siguranța că nicio informație și niciun conținut media nu vor părăsi evenimentul fără voia lor. E de mare importanță ca aceștia să nu își pună acest tip de probleme pentru a se putea concentra pe prezent  și a se bucura de primul avantaj amintit mai sus, joaca.

Totuși, ca facilitator, pot garanta că cele mai valoroase aspecte nu vor rămâne doar în teambuilding, ci vor fi luate de participanți înapoi acasă sau la locul de muncă, ca echipă. Un alt avantaj al unui astfel de eveniment este faptul că efectele lui se pot vedea în dinamica unei echipe la multe luni după finalizarea acestuia. Doi colegi care s-au cunoscut mai bine și au colaborat cu succes în teambuilding vor duce această relație îmbunătățită și înapoi la locul de muncă. De asemenea, o echipă ce a colaborat într-un mediu nonformal și distractiv se va întoarce cu un aer proaspăt, propice pentru o creștere a motivației. 

Probabil efectele de durată le-am observat cel mai clar în 2022 din discuții purtate cu clienți care au participat în evenimentele noastre de teambuilding și în anii anteriori. Din relatările lor reiese că programele de teambuilding reprezintă un reper calendaristic în ce privește dinamica echipei. Dacă o discuție despre organizație are ca repere anul fiscal, Q1, Q2 etc., o discuție despre oamenii care o constituie și relațiile dintre aceștia va tinde să se mute într-un sistem de referință ce se bazează pe evenimentele nonformale, dintre care cele mai semnificative sunt teambuilding-urile. Dacă vorbim, spre exemplu, de creșterea coeziunii într-o echipă, e mult mai probabil ca reperul să fie ”înainte/după ultimul teambuilding” decât ”în timpul/după Q1”. Acest mod de a pune problema ce apare natural ar trebui să spună îndeajuns de multe despre efectele de durată ale acestor programe.

Din acest motiv, regula ”Ce se întâmplă în teambuilding, rămâne în teambuilding” este în continuare valabilă în ce privește activitățile la care ia parte participantul. Totuși, chiar dacă avantajele ascunse și de durată nu sunt neapărat de interes imediat pentru participant, ele nu sunt puține și trebuie conștientizate și puse în valoare de către organizator.

Leave a Response

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Story
7 idei pentru retenția liderilor într-o organizație