Cum stii daca suferi de sindromul burnout, boala muncii in exces? Simptome si solutii

Chiar și atunci când ai job-ul pe care ţi-l doreşti poţi ajunge la epuizare. Cu cât lucrezi mai mult și cu cât eşti mai motivat să reuşeşti, cu atât mai ușor este să ajungi la sindromul de burnout sau la boala muncii în exces, cum o denumesc psihologii.

Această boală a devenit tot mai populară pe măsură ce tehnologia ne permite să fim la job 24/24 ore. Asociaţia Americană de Psihologie a efectut un studiu cu privire la acest sindrom şi iată care au fost concluziile lor:

• 48% dintre americani au înregistrat un nivel de stres mai mare în ultimii cinci ani
• 31% dintre angajaţi au dificultăţi în gestionarea responsabilităţilor lor de muncă și de familie
• 53% spun că sunt copleşiţi şi depăşiţi de lucrurile pe care le au de făcut la locul de muncă.

Dintr-un sondaj efectuat de Societatea pentru Managementul Resurselor Umane din America a reieşit faptul că epuizarea la locul de muncă este unul dintre principalele motive pentru care oamenii îşi dau demisia.

Sindromul epuizării prin munca poate să apară chiar dacă job-ul se identifică cu pasiunea ta.

O tânără angajată într-o companie multinaţională din America era foarte aproape să-şi piardă un ochi din cauza sindromului de burnout. Era atât de obosită la locul de muncă, încât a leșinat iar faţa ei s-a lovit de birou. Şi-a rupt osul obrazului și a avut nevoie de patru copci în jurul ochiului.

„Aș vrea să pot da timpul înapoi și să-mi spun că nu există niciun compromis între o viață echilibrată și  performanță. Performanța apare în momentul în care învăţăm să avem grijă de sănătatea noastră fizică şi psihică, în momentul în care învăţăm să trăim prin a dărui.” Declară tânăra angajată.

Sindromul burnout rezultă adesea când munceşti foarte mult iar rezultatele tale întârzie să apară. Este un cerc vicios, rezultatele nu apar sau acestea există însă managerul în continuare este nemulţumit, tendinţa este să munceşti şi mai mult şi mai mult…până când organismul îţi cedează.

Înainte de a putea trata și preveni sindromul burnout, trebuie să ştii să recunoşti semnele acestuia. Iată care sunt acestea:

1. Probleme de sănătate.

Burnout-ul are un impact masiv, negativ asupra sănătății tale fizice și mentale. Fie că te confrunţi cu dureri de spate, depresie, boli de inimă, obezitate sau eşti tot mai des bolnav, trebuie să iei în considerare faptul că munca te poate afecta în acest sens. Decizia este doar a ta, merită munca pe care o depui să vină la pachet cu atât de multe probleme de sănătate. Ironic este că dacă nu ai grijă de sănătatea ta, surpriză, nu vei mai putea munci. Aşadar, ce vei face?

2. Dificultăți cognitive.

Cercetările arată că, stresul afectează cortexul prefrontal, parte a creierului responsabilă pentru funcția executivă. Funcţia de execuţie are impact asupra memoriei, abilității de luare a deciziilor, controlul emoțional și concentrarea. Atunci când observi că faci greșeli stupide, uiţi lucruri importante, nu-ţi poţi controla emoţiile sau nu iei deciziile cele mai bune, este probabil să suferi de sindromul de burnout.

3. Dificultăţi în a păstra un echilibru între muncă şi viaţa personală

Stresul afectează tot ceea ce faci, în special modul în care interacționezi cu oamenii. Chiar și atunci când simți că păstrezi stresul sub control la locul de muncă, acesta poate apărea acasă, sub forma unei refulări. Adesea relațiile cu cei din jur au de suferit. Îţi pierzi calmul foarte repede, te implici în conflicte stupide, uiţi de prieteni şi nici familia nu mai reprezintă o prioritate. Mulţi oameni, atunci când sunt stresaţi, se retrag și să evită oamenii la care țin.

4. Biroul se extinde şi acasă

Cunoști acel sentiment când ajungi acasă, stai în pat şi te gândeşti la ceea ce ai făcut la birou şi îţi este teamă că ai uitat ceva important? Atunci când acasă nu te gândeşti decât la ceea ce ai de făcut la birou, poate fi un semn că suferi de sindromul burnout.

5. Oboseala cronică

Munca în exces duce la epuizare din cauza stresului care afectează atât mintea cât şi corpul. Semnele distinctive ale oboselii: simţi că nu te-ai odhnit după o noapte de somn bun, ai nevoie de cantităţi mari de cofeină pentru a putea rezista o zi întreagă.

6. Negativismul

Sindromul de burnout poate transforma şi cea mai pozitivă persoanăîntr-una negativistă. Dacă te concentrezi numai pe probleme şi nu pe rezolvarea lor, îi judeci pe alţii mult mai mult decât o făceai înainte iar cinismul este omniprezent, este clar că negativitatea s-a instalat şi este timpul să faci ceva în legătură cu asta.

7. Pierderea motivației

Când ai un nou job, la început, eşti într-o fază de lună de miere, vezi totul prin ochelari roz. Când te afli în această fază, motivația vine în mod natural. Într-o stare de epuizare, te lupţi pentru a găsi motivația pentru a-ți face treaba. Îţi faci treaba, chiar bine, însă motivația ta nu mai există. Nu-ţi mai faci job-ul cu drag, nu-i mai găseşti un sens, singura ta „motivaţie” constăîn presiunea deadline-urilor sau frica concedierii.

8. Lipsa auto-controlului

Viața este o luptă constantă împotriva lucrurilor care credem că ne fac bine pe moment, însă pe termen lung ne dăunează. Atunci când te confrunţi cu stări de epuizare, pierzi auto-controlul şi cedezi mult mai uşor tentaţiilor. Mulţi oameni se apucă de fumat când sunt stresaţi sau fumează şi mai mult decât înainte atunci când sunt sub presiunea deadline-urilor. În cazuri şi mai nefericite, oamenii chiar îşi găsesc refugiul în alcool. Nici nu mai discutăm de alimentaţie sănătoasă, care de obicei lispseste cu desăvârşire.

Combaterea sindromului de burnout

Dacă recunoşti mai multe dintre aceste simptome şi în cazul tău, vestea proastă este că poţi suferi de acest sindrom. Vestea bună este că există mai multe modalităţi prin care îțipoți regăsi echilibrul. Iată câteva dintre aceste modalităţi:

1. Deconectează-te

Deconectarea este cea mai importantă metoda pentru a-ți reveni. Deconectează-te de la e-mailul de serviciu şi de la telefonul de serviciu când ajungi acasă, altfel înseamnă că încă nu ai părăsit biroul. În cazul în care chiar nu te poţi deconecta de la e-mail-uri și trebuie neapărat să răspunzi la apeluri, încearcă să-ţi stabileşti câteva momente specifice pentru a verifica email-urile și pentru a răspunde la apeluri. Stabilieste-ţi în week-end o oră sau două, în timp ce copiii sunt la joacă, să răspunzi la câteva e-mailuri.

2. Fii atent la semnalele corpului

Este ușor să crezi că o durere de cap este rezultatul deshidratării sau că o durere de stomac este rezultatul a ceva ce ai mâncat sau că durerea cervicală este cauzată de poziţia greşită în care ai dormit. De multe ori, aceste dureri sunt cauzate de o acumulare de stres și de anxietate. Corpul tău mereu vorbeşte, dar trebuie să-l asculți.

3. Program de relaxare

Planificarea timpului de relaxare este la fel de importantă precum planificarea proiectelor pe care le ai la muncă. Chiar și programarea unei activităţi  simple de 30 de minute, poate avea efecte uluitoare asupra sănătăţii tale.

4. Ia pauze regulate în timpul zilei de lucru

Fiziologic, vom lucra cel mai bine timp de 1 ora/1 ora jumătate, urmată de pauze de 15 minute. Dacă luaţi pauză atunci când vă simţit deja obosit, aţi ratat deja fereastra de productivitate. Păstrarea unui program va ajuta să lucraţi atunci când eşti cel mai productiv și să te odihneşti în perioadele care altfel ar fi neproductive.

Concluzia este una foarte simplă, ce este mai important pentru tine: muncă sau sănătatea?

 [:en]Chiar și atunci când ai job-ul pe care ţi-l doreşti poţi ajunge la epuizare. Cu cât lucrezi mai mult și cu cât eşti mai motivat să reuşeşti, cu atât mai ușor este să ajungi la sindromul de burnout sau la boala muncii în exces, cum o denumesc psihologii.

Această boală a devenit tot mai populară pe măsură ce tehnologia ne permite să fim la job 24/24 ore. Asociaţia Americană de Psihologie a efectut un studiu cu privire la acest sindrom şi iată care au fost concluziile lor:

• 48% dintre americani au înregistrat un nivel de stres mai mare în ultimii cinci ani
• 31% dintre angajaţi au dificultăţi în gestionarea responsabilităţilor lor de muncă și de familie
• 53% spun că sunt copleşiţi şi depăşiţi de lucrurile pe care le au de făcut la locul de muncă.

Dintr-un sondaj efectuat de Societatea pentru Managementul Resurselor Umane din America a reieşit faptul că epuizarea la locul de muncă este unul dintre principalele motive pentru care oamenii îşi dau demisia.

Sindromul epuizării prin munca poate să apară chiar dacă job-ul se identifică cu pasiunea ta.

O tânără angajată într-o companie multinaţională din America era foarte aproape să-şi piardă un ochi din cauza sindromului de burnout. Era atât de obosită la locul de muncă, încât a leșinat iar faţa ei s-a lovit de birou. Şi-a rupt osul obrazului și a avut nevoie de patru copci în jurul ochiului.

„Aș vrea să pot da timpul înapoi și să-mi spun că nu există niciun compromis între o viață echilibrată și  performanță. Performanța apare în momentul în care învăţăm să avem grijă de sănătatea noastră fizică şi psihică, în momentul în care învăţăm să trăim prin a dărui.” Declară tânăra angajată.

Sindromul burnout rezultă adesea când munceşti foarte mult iar rezultatele tale întârzie să apară. Este un cerc vicios, rezultatele nu apar sau acestea există însă managerul în continuare este nemulţumit, tendinţa este să munceşti şi mai mult şi mai mult…până când organismul îţi cedează.

Înainte de a putea trata și preveni sindromul burnout, trebuie să ştii să recunoşti semnele acestuia. Iată care sunt acestea:

1. Probleme de sănătate.

Burnout-ul are un impact masiv, negativ asupra sănătății tale fizice și mentale. Fie că te confrunţi cu dureri de spate, depresie, boli de inimă, obezitate sau eşti tot mai des bolnav, trebuie să iei în considerare faptul că munca te poate afecta în acest sens. Decizia este doar a ta, merită munca pe care o depui să vină la pachet cu atât de multe probleme de sănătate. Ironic este că dacă nu ai grijă de sănătatea ta, surpriză, nu vei mai putea munci. Aşadar, ce vei face?

2. Dificultăți cognitive.

Cercetările arată că, stresul afectează cortexul prefrontal, parte a creierului responsabilă pentru funcția executivă. Funcţia de execuţie are impact asupra memoriei, abilității de luare a deciziilor, controlul emoțional și concentrarea. Atunci când observi că faci greșeli stupide, uiţi lucruri importante, nu-ţi poţi controla emoţiile sau nu iei deciziile cele mai bune, este probabil să suferi de sindromul de burnout.

3. Dificultăţi în a păstra un echilibru între muncă şi viaţa personală

Stresul afectează tot ceea ce faci, în special modul în care interacționezi cu oamenii. Chiar și atunci când simți că păstrezi stresul sub control la locul de muncă, acesta poate apărea acasă, sub forma unei refulări. Adesea relațiile cu cei din jur au de suferit. Îţi pierzi calmul foarte repede, te implici în conflicte stupide, uiţi de prieteni şi nici familia nu mai reprezintă o prioritate. Mulţi oameni, atunci când sunt stresaţi, se retrag și să evită oamenii la care țin.

4. Biroul se extinde şi acasă

Cunoști acel sentiment când ajungi acasă, stai în pat şi te gândeşti la ceea ce ai făcut la birou şi îţi este teamă că ai uitat ceva important? Atunci când acasă nu te gândeşti decât la ceea ce ai de făcut la birou, poate fi un semn că suferi de sindromul burnout.

5. Oboseala cronică

Munca în exces duce la epuizare din cauza stresului care afectează atât mintea cât şi corpul. Semnele distinctive ale oboselii: simţi că nu te-ai odhnit după o noapte de somn bun, ai nevoie de cantităţi mari de cofeină pentru a putea rezista o zi întreagă.

6. Negativismul

Sindromul de burnout poate transforma şi cea mai pozitivă persoanăîntr-una negativistă. Dacă te concentrezi numai pe probleme şi nu pe rezolvarea lor, îi judeci pe alţii mult mai mult decât o făceai înainte iar cinismul este omniprezent, este clar că negativitatea s-a instalat şi este timpul să faci ceva în legătură cu asta.

7. Pierderea motivației

Când ai un nou job, la început, eşti într-o fază de lună de miere, vezi totul prin ochelari roz. Când te afli în această fază, motivația vine în mod natural. Într-o stare de epuizare, te lupţi pentru a găsi motivația pentru a-ți face treaba. Îţi faci treaba, chiar bine, însă motivația ta nu mai există. Nu-ţi mai faci job-ul cu drag, nu-i mai găseşti un sens, singura ta „motivaţie” constăîn presiunea deadline-urilor sau frica concedierii.

8. Lipsa auto-controlului

Viața este o luptă constantă împotriva lucrurilor care credem că ne fac bine pe moment, însă pe termen lung ne dăunează. Atunci când te confrunţi cu stări de epuizare, pierzi auto-controlul şi cedezi mult mai uşor tentaţiilor. Mulţi oameni se apucă de fumat când sunt stresaţi sau fumează şi mai mult decât înainte atunci când sunt sub presiunea deadline-urilor. În cazuri şi mai nefericite, oamenii chiar îşi găsesc refugiul în alcool. Nici nu mai discutăm de alimentaţie sănătoasă, care de obicei lispseste cu desăvârşire.

Combaterea sindromului de burnout

Dacă recunoşti mai multe dintre aceste simptome şi în cazul tău, vestea proastă este că poţi suferi de acest sindrom. Vestea bună este că există mai multe modalităţi prin care îțipoți regăsi echilibrul. Iată câteva dintre aceste modalităţi:

1. Deconectează-te

Deconectarea este cea mai importantă metoda pentru a-ți reveni. Deconectează-te de la e-mailul de serviciu şi de la telefonul de serviciu când ajungi acasă, altfel înseamnă că încă nu ai părăsit biroul. În cazul în care chiar nu te poţi deconecta de la e-mail-uri și trebuie neapărat să răspunzi la apeluri, încearcă să-ţi stabileşti câteva momente specifice pentru a verifica email-urile și pentru a răspunde la apeluri. Stabilieste-ţi în week-end o oră sau două, în timp ce copiii sunt la joacă, să răspunzi la câteva e-mailuri.

2. Fii atent la semnalele corpului

Este ușor să crezi că o durere de cap este rezultatul deshidratării sau că o durere de stomac este rezultatul a ceva ce ai mâncat sau că durerea cervicală este cauzată de poziţia greşită în care ai dormit. De multe ori, aceste dureri sunt cauzate de o acumulare de stres și de anxietate. Corpul tău mereu vorbeşte, dar trebuie să-l asculți.

3. Program de relaxare

Planificarea timpului de relaxare este la fel de importantă precum planificarea proiectelor pe care le ai la muncă. Chiar și programarea unei activităţi  simple de 30 de minute, poate avea efecte uluitoare asupra sănătăţii tale.

4. Ia pauze regulate în timpul zilei de lucru

Fiziologic, vom lucra cel mai bine timp de 1 ora/1 ora jumătate, urmată de pauze de 15 minute. Dacă luaţi pauză atunci când vă simţit deja obosit, aţi ratat deja fereastra de productivitate. Păstrarea unui program va ajuta să lucraţi atunci când eşti cel mai productiv și să te odihneşti în perioadele care altfel ar fi neproductive.

Concluzia este una foarte simplă, ce este mai important pentru tine: muncă sau sănătatea?