Nu de multe ori m-am întrebat de ce există Moș Crăciun și care este rolul lui în societate. Moșul este un liant între lumi și generații diferite, un arc peste timp, care în seara de Crăciun oferă cadouri celor cuminți. Este limbajul bucuriei, al dăruirii și al speranței.
De ce un rol ușor pueril ajunge să fie o întreagă tradiție regăsită pe mare parte din mapamond, și cum de străbate o cale atât de lungă în spațiu și timp?
Aș avea, dacă îmi permiteți, cel puțin două explicații, una biologică și una sociologică.
Ți s-a întâmplat vreodată să ajuți pe cineva în timp ce mașina sa era împotmolită în zăpadă? Pur și simplu fără să îți ceară nimeni, să împingi mașina din zăpadă, alături de alți 2,3 străini, iar după 2 minute de icneli și îmbrânceli, mașina să iasă, șoferul să plece cu un claxon scurt de mulțumire, dar gestul ăsta să îți fi făcut ziua mai bună? Explicația este ‚helper’s high’ , ceea ce înseamnă sentimentul de satisfacție de a fi ajutat pe cineva necondiționat. Practic, de fiecare dată când oferim ceva important, fără a cere altceva în schimb, ne îmbătam puțin cu acest hormon de satisfacție și fericire. Așadar, de Crăciun, cel care oferă cadoul se încarcă cu cel puțin la fel de multă satisfacție ca cel care îl primește.
La nivel social, omenirea a fost greu încercată, de-a rândul vremurilor – molime, războaie, sărăcie. Cu toate astea, acum câteva sute de ani, apăreau primele cadouri sub brad pentru copii cuminți. Chiar dacă primeau în dar o păpușă de paie sau o figurină de lut, era pentru ei cea mai bună zi din an și asta pentru că, în aceeași zi, primeau toți câte ceva. A rămas de atunci ziua bucuriei, a speranței, a zâmbetelor și a surprizelor.
Aproape 2000 de ani mai târziu, încă avem nevoie de asta. Avem nevoie de speranța că există minuni, chiar dacă restul anului putem fi mai pragmatici. Sperăm că cineva, undeva, cumva, ne pune ceva sub brad, oricât de mic ar fi, doar ca să ne confirme că putem spera în continuare.
Noi cei care #crestemoameni, am fost tare norocoși să dăm de Moș Crăciun întâmplător, și să ne zică să facem un adevărat spațiu de învățare pentru copiii din Nistorești, Vrancea. Așa că ne-am scuturat de fiecare bănuț pe care îl avem, noi dar și prietenii noștri, ne-am făcut un plan, și în 20 de zile ideea devenea realitate: Moș Crăciun intra plin de cadouri în noua bibliotecă din Nistorești. Ne-au așteptat 100 de copii care, într-o zi, vor fi și ei Moș Crăciun și se vor asigura că speranța și zâmbetul nu moare.
Așa că, dacă citești asta, și ne ești prieten, client, co-echipier, simpatizant sau doar curios, și nu ai primit de la noi vreun dar de mulțumire la final de an, să nu te sperii, Moș Crăciun există, iar darul e schimbarea reala pe care o aducem în lume cu ajutorul vostru. Darul nostru sunt semințele plantate împreună pentru un viitor mai bun.
Pentru că și tu ca și noi #crestioameni, îți mulțumim că ne ajuți să fim noi, dându-ne încredere și speranță că putem face lumea mai bună, câte un pic în fiecare zi.
Pentru că în Nistorești, Vrancea, școala de Moși Crăciuni pregătește următoarele generații.
Leave a Response